![]() XHost |
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink |
Grigore Constantin Moisil (n. 10 ianuarie 1906, Tulcea - d. 21 mai 1973, Ottawa, Canada) a fost un matematician roman, considerat parintele informaticii romanesti cu inventia de circuite electronice tristabile.S-a nascut la Tulcea pe 10 ianuarie 1906. Strabunicul sau, Grigore Moisil (1814-1891), a fost paroh la Nasaud si vicar episcopal greco-catolic pentru tinutul Rodnei, unul din intemeietorii primului liceu romanesc din Nasaud. Tatal sau, Constantin Moisil (1867-1958), a fost profesor de istorie, arheolog, numismat, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei si membru al acestei Academii. Mama sa, Elena (1863-1949) a fost institutoare la Tulcea, apoi directoarea scolii „Maidanul Dulapului”, azi „Enachita Vacarescu” din Bucuresti. Sora sa, Florica Moisil, a fost mama profesoarei Zoe Petre, decan al Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti.Urmeaza scoala primara la Bucuresti, iar studii liceale la Vaslui si Bucuresti (liceul Spiru Haret) intre anii 1916-1922. In anul 1924 intra ca student la politehnica, sectia Constructii, dar o chemare mai puternica il indrepta spre Facultatea de Matematica , unde ii are ca profesori pe Dimitrie Pompeiu - mentorul sau, Gheorghe Titeica, Traian Lalescu, Anton Davidoglu. Asa se face ca Grigore C. Moisil a fost in acelasi timp student al Politehnicii si al Universitatii din Bucuresti. Interesul pentru matematica devine prioritar astfel ca in anul 1929 paraseste Politehnica, desi trecuse deja toate examenele din primii trei ani si se afla student in anul IV. Dar in acelasi an isi sustine teza de doctorat Mecanica analitica a sistemelor continue, in fata unei comisii conduse de Gheorghe Titeica si avand ca membri pe Dimitrie Pompeiu si pe Anton Davidoglu. Aceasta teza este publicata tot in 1929, la editura Gauthier-Villars din Paris si va fi apreciata de savantii Vito Volterra, T. Levi-Civita, Paul Lévy. In 1930 pleaca la Paris, unde studiaza la "Sorbonne" cu mari matematicieni si participa intens la viata stiintifica cu note remarcate de profesori. In anul 1931 sustine examenul de docenta, cu lucrarea "Sur une classe de systemes d'equations aux derivees partielles de la Physique mathematique", este numit conferentiar la Facultatea de Matematica din Iasi. Pleaca cu o bursa Rockefeller, de studii, la Roma.
In 1932 se reintoarce si se stabileste timp de 10 ani în Iasi, legat în mod deosebit de profesorul Alexandru Myller si de biblioteca creata de acesta. Tine primul curs de algebra moderna din Romania, "Logica si teoria demonstratiei", la Universitatea din Iasi. In paralel începe un sir de lucrari despre logicile matematicianului polonez Lukasiewicz.Cercetarile sale de logica au stat la baza unei puternice scoli de matematica in tara si peste hotare (Argentina, Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria). In perioada ieseana realizeaza o opera fecunda cu idei novatoare în care se intrezareste conceptia lui despre matematica si tehnica lui personala de manuire a instrumentului matematic, facand apropieri intre idei foarte indepartate, utilizand notiuni din domenii complet deosebite.
Publica lucrari in domeniile mecanicii, analizei matematice, geometriei, algebrei si logicii matematice. A extins in spatiul cu mai multe dimensiuni derivata areolara a lui Pompeiu si a studiat functiile monogene de o variabila hipercomplexa, cu aplicatii la mecanica. A introdus algebre numite de el Lukasiewicz trivalente si polivalente (numite astazi algebre Lukasiewicz-Moisil) si le-a intrebuintat in logica si in studiul circuitelor de comutatie. A elaborat metode noi de analiza si sinteza a automatelor finite si a avut contributii valoroase in domeniul teoriei algebrice a mecanismelor automate. Moisil a insistat si ajutat mult la realizarea primelor calculatoare romanesti. A avut contributii remarcabile la dezvoltarea informaticii si la formarea primelor generatii de informaticieni. A primit Computer Pioneer Award al societatii IEEE, în 1996 (post-mortem).
Viata sa dedicata matematicii si informaticii l-a consacrat ca un extraordinar om de stiinta si profesor. Era inzestrat cu un deosebit simt al umorului. Exista multe vorbe de duh si anecdote cu Moisil. Multe se gasesc in cartile pe care le-a scris, sau în cele care s-au scris despre el. A fost membru al Academiei Romane, al Academiei din Bologna si al Institutului International de Filozofie.