Horia Hulubei este savantul care, in prima jumatate a secolului trecut, a creat scoala de fizicieni atomisti din Romania. In afara de asta, de numele sau este legata si infiintarea Institutul de Fizica Atomica Turnu Magurele, unde a fost construit primul reactor nuclear din tara noastra.Nascut la 15 noiembrie 1896, seniorul atomistilor romani si-a inceput studiile primare si liceale la Iasi. Dupa bacalaureat, pe care l-a luat "Magna cum laude", s-a inscris la cursurile Facultatii din Stiinte, unde urma sa studieze fizica si chimia. Nu a mai apucat pentru ca, dupa intrarea Romaniei în primul razboi mondial, a fost trimis pe front. Avansat la gradul de sublocotenent, a luat parte la luptele de la Marasesti, din vara anului 1917. In acelasi an viitorul savant a plecat în Franta unde s-a instruit ca pilot de vanatoare. A reusit sa-si reia studiile abia în anul 1922, iar în 1926 a obtinut licenta în stiinte fizico-chimice.

Dupa absolvirea facultatii, Hulubei a obtinut o bursa de stat, pe baza careia a plecat la studii la Paris, unde a lucrat sub coordonarea profesorului Jean Perrin, de la Universitatea Sorbona. Este perioada în care s-a dedicat studiilor de fizica experimentata. În 1933 si-a luat doctoratul, cu o dizertatie privitoare la "efectul Compton Multiplu". Studiile sale au fost foarte apreciate de Maria Sklodovska-Curie.

In acea perioada, profesorul Jean Perrin a fost cel care l-a introdus în "lumea buna" a fizicii mondiale unde i-a cunoscut pe marii titani ai stiintei din acele vremuri: Frederic Jolliot Curie, Paul Langevin, Pierre Augier si Albert Einstein. Tot in acea epoca, Hulubei a inceput sa se implice in studii privitoare la metalele radioactive. Iar la Sorbona a avut ocazia sa lucreze la unul dintre primele acceleratoare de protoni din lume.

In perioada în care studia în Franta, Horia Hulubei a primit Premiul Fossignon, fapt care i-a adus si titlul de membru corespondent al Academiei Romane. In 1939, a revenit definitiv in tara, iar în 1940 a fost numit profesor plin al catedrei de Structura Materiei de la Universtitatea Bucuresti, universitate al carei rector a fost intre anii 1941 si 1944.

Ceva mai tarziu, savantul a preluat functi de director al Institutului de Fizical Academiei. Dupa cativa ani cand, la sugestia sovieticilor, autoritatile comuniste din tara noastra au decis declansarea unui program de cercetari nucleare, cel chemat sa-l puna în aplicare a fost tot Horia Hulubei. În 1955 fusese ales membru titular al Academiei Romane. La scurt timp dupa acel moment a fost chemat sa participe la fondarea Institutului de Fizica Atomica de la Turnu Magurele, unde a coordonat construirea si punerea în functiune a primului reactor nuclear romanesc.

Între 1956 si 1968, Hulubei a condus IFA Magurele în calitate de director. A fost o perioada extrem de fructuoasa In cursul careia, pe langa asigurarea unei baze tehnice ultramoderne, Horia Hulubei a fost mentorul unei intregi generatii de fizicieni atomisti care, în deceniile urmatoare, au marcat dezvoltarea acestui domeniu de vârf al stiintei romanesti. De-a lungul unei vieti intregi dedicate cunoasterii, meritele stiintifice ale lui Horia Hulubei au capatat adeseori si recunoasterea internationala. A fost membru al Academiei de Stiinta din New York, al Societatilor de Fizica din Statele Unite, Elvetia, Franta si RFG, dar si de la Dubna din fosta URSS. Iar în 1958, Hulubei a fost inclus în grupul de experti ONU care isi propusese sa studieze posibilitatea detectarii exploziilor atomice efectuate în orice zona a planetei.

Horia Hulubei a încetat din viata la 22 noiembrie 1972. A lasat în urma sa o întreaga scoala de atomisti, savanti de mare anvergura care s-au remarcat in deceniile care au trecut de la disparitia maestrului lor si pana in zilele noastre.