Copiii merg la scoala la sase ani — dar micul Tudor mergea la scoala inca de la patru ani. Cum a fost cu putinta? Iata cum s-a intamplat: mama sa era institutoare si nu avea cu cine sa-l lase acasa, asa ca il lua cu ea, la orele de clasa,iar micul Tudor sta cuminte in banca, asculta lectiile si asa, de timpuriu, a inceput sa invete, a devenit un om al studiului, mai apoi al tehnicii. A iubit cartea, s-a facut inginer, dar a urmat si Facultatea de Matematici,apoi si-a luat si doctoratul in inginerie.,dar el e important pentru ca a pus bazele invatamantului superior de electronica din tara noastrt, in cadrul Scolii Politehnice din Bucuresti.

Tudor Tanasescu s-a nascut la Bucuresti, unde a urmat liceul si apoi Scoala Politehnica, intr-o vreme in care studiile tehnice superioare urmareau formarea in primul rind a unor buni ingineri constructori. De abia in anul 1920, adica atunci cand tanarul Tudor Tanasescu era student, se introduce si la Politehnica din Bucuresti studiul electricitatii, datorita profesorului Nicolae Vasilescu-Karpen. Tocmai pe langa acest profesor de aleasa tinuta, se formeaza si tanarul Tanasescu. El absolva cu succes cursurile si este retinut asistent, ajungand treptat conferentiar, iar in 1948, la Reforma invatamantului, introdusa de regimul de democratie populara din tara noastra, devine profesor.

Tudor Tanasescu era de statura mijlocie mai degraba scund,dar toti acei care l-au cunoscut nu pot uita privirea sa vie, spiritul sau iscoditor. Lui i se datoreaza o serie intreaga de premiere stiintifice si tehnice din tara noastra. A participat activ la stabilirea locului unde s-a amplasat primul post de radioemisie din tara; a participat la organizarea a doua ateliere — de fapt mici fabrici — care în anii 1940—1944 au produs aparate de radio emisie si radio receptie, necesare Romaniei in acel moment. Tot T. Tanasescu a scris primele studii de la noi din tara privind calculatoarele electronice, antenele si a elaborat primul curs universitar de radiotehnica in limba romana,dar ceea ce este mai important, el a creat, de fapt, Facultatea de Electronica de la Institutul Politehnic din Bucuresti, facultate ce a format majoritatea covarsitoare a cadrelor de ingineri electronisti din Romania, pe aproape toti cei care lucreaza azi in invatamantul de electronica din tara noastra.

O boala necrutatoare 1-a secerat, in plina putere creatoare, la 60 de ani. Cei care l-au cunoscut indeaproape nu pot uita marea sa stapanire de sine, puterea sa uriasa de munca, dragostea de meserie, modul in care sprijinea pe tineri sa se realizeze in cariera. Ca inginer, numele sau se leaga de insesi inceputurile radiotehnicii din tara noastra.

Dupa 1950, s-a ocupat in special de crearea si dezvoltarea Institutului de Fizica Atomica din Bucuresti, pe care la un moment dat 1-a condus chiar. In continuare a fost director stiintific adjunct la Institutul unificat de cercetari nucleare de la Dubna (U.R.S.S.). El este autorul a zeci de lucrari stiintifice — privind mai ales oscilatoarele electronice. Tot el a elaborat un mare tratat de tuburi si circuite electronice, tratat care a facut epoca in literatura de specialitate din tara noastra. A fost, din 1952, membru corespondent al Academiei R.P.R. .De numele sau se leaga inceputurile invatamantului de electronica din tara, ca si inceputurile industriei noastre de electronica. Lucrarea sa clasica " Tuburi si circuite electronice" aparuta in trei editii (1955—1957) a facut epoca in tehnica noastra contemporana. Memoria lui Tudor Tanasescu este cinstita prin concursul profesional organizat anual pentru studentii electronisti din intreaga tara, concurs ce ii poarta numele.