Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

CALCULATOARELE PRAE

PRAE

PRAE este primul microcalculator personal de conceptie romaneasca, destinat in primul rand elevilor. A fost proiectat de catre o echipa a Institutului de Tehnica de Calcul din Cluj-Napoca sub conducerea inginerului Miklos Patrubany. In limba latină, pra (citit pre) inseamna inceput, acest termen subliniind intaietatea lui PRAE pe piata romaneasca, dar si speranta autorilor ca productia de microcalculatoare personale din Romania va continua.

PRAE a fost asimilat in productia de serie in cursul anului 1985, la Fabrica de Memorii si Componente Electronice pentru Tehnica de Calcul din Timisoara (FMCETC), insa dupa numai un an productia a fost sistata. Centrala Industriala de Electronica si Tehnica de Calcul a decis intre timp continuarea fabricarii in exclusivitate a modelelor compatibile Spectrum (intre care HC 85, TIM-S) si IBM PC (Felix PC), iar PRAE nu se incadra in niciuna dintre aceste categorii.

Calculatoarele PRAE, alaturi de calculatoarele aMIC, au echipat nu doar fabricile si intreprinderile de stat ale Romaniei, ci si laboratoare scolare si universitare. Intre primele unitati de invatamant care au realizat in 1985 laboratoare de calculatoare echipate cu PRAE si aMIC se numara liceele Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Spiru Haret si Gheorghe Lazar din Bucuresti, Universitatea Brasov si Facultatea de Medicina din Targu Mures. Tot cu aceste calculatoare au fost organizate primele tabere de calculatoare pentru elevi si studenti: la cabana Baciu din judetul Brasov (ianuarie 1985), la sediul ITC Bucuresti (iunie 1985), la Brasov, pe malul marii, la Poiana Soarelui, judetul Brasov (vara lui 1985), la Voineasa, Predeal si Galaciuc (1985-1986).

PRAE-1000

Prototipul calculatorului PRAE a purtat indicativul 1000. Sistemul a fost anuntat in toamna anului 1983, iar in cadrul sesiunii de la Busteni a Cercului utilizatorilor de microcalculatoare si terminale programabile, tinut in noiembrie 1983, a fost prezentat public. La conceptia si finalizarea calculatorului au mai contribuit ing. Pop Baldi si matematician Nicusor Socaciu (partea de hardware si software), Liviu Dervesteanu (design-ul carcasei), ing. Emil Precup (tastatura) si ing. Eugen Lupu si ing. Ion Ciascai (carcasa).

PRAE-1000 era construit in jurul microprocesorului Z80 (cu viteza de 2,5 MHz) si avea 16 kB memorie RAM si 16 kB memorie EPROM. Dispozitivul de afisare era televizorul alb-negru, care putea fi conectat prin intermediul mufei de antena. PRAE-1000 putea lucra atat in mod text (32×30 caractere), cat si in mod grafic (la o rezolutie de 256×256 pixeli), insa doar monocrom, fara nuante intermediare intre alb si negru. Tastatura calculatorului era ultraplata, cu 40 de taste circulare care functionau la simpla atingere. Fiecare tasta era garantata pentru un milion de apasari. Stocarea datelor se facea pe caseta, la o densitate a inregistrarii de 1200 baud. Sursa de alimentare si puntea redresoare erau interne; tot in interior exista si un mic difuzor pentru semnalarea sonora a erorilor.

PRAE-1000 mai prezenta extensie de magistrala si interfata RS 232, care ofereau posibilitatea conectarii sale cu alte sisteme (M18, M118, Coral, Independent I 106 etc.) sau folosirea pe post de terminal inteligent. Limbajul de programare rezident (stocat in memoria ROM) al calculatorului era o versiune speciala a limbajului BASIC, numita BASIC-PRAE, compatibila cu standardul Darmouth. BASIC-PRAE lucra in aritmetica de dubla precizie (cu 10 cifre semnificative) si avea viteza sporita de lucru.

PRAE-1000 mai prezenta si alte facilitati: autotest la pornire, verificandu-si astfel memoriile, afisarea si tastatura, flexibilitate hardware, deoarece putea simula — fara modificari hardware — aproape orice sistem bazat pe microprocesoarele Intel 8080 sau Z80, si depanare si intretinere usoara, deoarece un calculator PRAE-1000, conectat la altul deranjat prin intermediul interfetei RS 232, putea determina locul defectiunii.

Dimensiunile prototipului erau de 29×32×4 cm, iar greutatea totala era de aproximativ 0,9 kg. Primele trei sisteme PRAE-1000 au fost comercializate in 1983 catre IMASA Sfantu Gheorghe si CCP Aiud. Modelul de serie al PRAE. Modele ulterioare
Dupa asimilarea in vederea productiei de serie a calculatorului PRAE, acesta a fost realizat in diverse configuratii, potrivit utilizatii sale:
PRAE-T, destinat tineretului si maselor largi, foloseste o configurate minima afisae pe ecranul televizorului si salvarea datelor pe caseta

PRAE-L, destinat laboratoarelor de cercetare si proiectare si ivatatului.

PRAE-M, configurata maximala avand o unitate duala de disc flexibil de 1,2 inci, o mini imprimanta de 40 de caractere, sistem de operare orientat pe disc si pana la 64 kB de memorie RAM.

Modelele prezentau compatibilitate de jos in sus (adica aplicatiile elaborate pe un model inferior functionau si pe modele superioare), iar la cerere modelele inferioare puteau fi upgradate prin simpla adaugare a unor componente electronice pe placa de baza.
Din punct de vedere al aspectului fizic, au fost operate schimbari asupra carcasei (fantele de aerisire) si a tastaturii (din ultraplata cu taste rotunde a devenit plata cu taste dreptunghiulare). Ca software rezident, retinut in EPROM, PRAE prezinta un monitor simplu, interpretorul BASIC-PRAE v. 3.5, imbunatatit pentru a lucra in aritmetica de dubla precizie cu 11 cifre semnificative, interfata cu tastatura, masina de scris si casetofonul, si generatorul de caractere. In iunie 1988 au fost prezentate doua noi modele de PRAE: PRAE-MAX, avand o rezolutie grafica de 256×256 pixeli, 36 kB memorie RAM, posibilitatea cuplarii unitatilor de discuri de 1,5 inci sau 8 inci; era compatibil cu sistemele CP/M versiunea 2.2. PRAE-PHOENIX, compatibil atat cu vechiul PRAE-M cat si cu sistemele Sinclair Spectrum. Aceste prototipuri nu au intrat niciodata in productia de serie.