Proiectarea acestuia a inceput inca din 1956 de catre un colectiv condus de Iosif Kaufmann, Wilhelm Loewenfeld si Vasile Baltac (dar si I.Munteanu, Herbert Hartmann, Dan Farcas, M.Fildan) si a fost finalizat in 1961. A fost un calculator de prima generatie, conceput ca o masina de tip paralel in virgula fixa. Era alcatuit din 2000 de tuburi electronice, peste 20000 de condensatori si rezistente, 30 km de fire si 100000 de lipituri. In total consuma circa 10 kW. Memoria era pe un tambur magnetic, iar capacitatea de memorare era de 1024 de adrese. Viteza calculatorului era de aproximativ 50 de operatii/secunda, echivalentul celor 50 de rotatii/secunda ale tamburului. Instructiunile erau formate din 15 cifre binare, aveau un singur camp de adresa format din 10 cifre binare. Restul de 5 cifre binare din instructiune permitea selectarea uneia din cele 32 de instructiuni din setul cablat. Programele (comenzile) si datele se introduceau cu banda perforata. Pe post de imprimanta avea o masina de scris obisnuita, deasupra tastelor fiind montate niste relee sub forma unor bastonase, care actionau fiecare tasta. In 1962 a realizat prima traducere din limba engleza in limba romana facuta de o masina. Prima fraza pe care a tradus-o corect a fost "Dvs. explicati dezvoltarea stiintei si noi ajutam la descrierea exemplelor”. Viteza de procesare a calculatorului facea ca unele programe sa dureze ore intregi si chiar zile. Cand calculele durau mai multe zile, calculatorul era oprit seara si repornit dimineata. In zilele foarte calduroase se opera pe el noaptea datorita temperaturii ridicate de operare. In practica MECIPT-1 a fost utilizat inca de la inceput in diverse proiecte industriale. Au fost facute calculele pentru turnarea betonului la barajul Vidraru, pe Arges. Manual aceste calcule ar fi necesitat circa 9 luni iar cu ajutorul lui MECIPT-1 au fost terminate ai doar 18 zile, inclusiv cu transcrierea finala a tabelelor ce puteau fi trimise direct pe santier. Un alt proiect la care i s-a gasit o intrebuintare practica a fost reproiectarea cupolei de la RomExpo, cazuta la inceputul anilor 1960. De asemenea a fost automatizat procesul de fabricatie la Fabrica de Bere Timisoara, diverse cladiri din Timisoara au fost proiectate pe MECIPT, s-au facut studii de consolidare pentru numeroase cladiri, simulari pentru o posibila hidrocentrala pe Dunare si s-a redimensionat reteaua de apa a Aradului. Pe baza MECIPT-1 s-a construit calculatorul CENA al MApN. In prezent MECIPT-1 este o piesa de muzeu ce poate fi vazuta la sectia de tehnica din cadrul Muzeului Banatului. Nu mai este functional.